*LA ORDINEA ZILEI... *
-CINE GARANTEAZA CA ACEST INDIVID BALACIND MANA LUI PRIN BUTOAIELE CU APA NU RASPANDESTE CU BUNA STIINTA CEVA BOLI CUNOSCUTE SAU NU...CUM I SE PERMITE O ASEMENEA ACTIVITATE PUBLICA NECONTROLATA...???
* UNDE ESTE GERUL BOBOTEZII colonel Teodosie 'preafericit'... ??? *
-Cu respect, nartip
* Ma alatur acestui poet si ma declar precum si el si nu v-a mai fi singur... *
SINGURUL NEBUN…
Mulţi sunt nebuni dar nu-i niciunul
Mult mai nebun ca mine însumi,
Că toţi nebunii lumii îşi au leacul
Doar mie, n-are ce să-mi facă nimeni !
Eu sunt nebun, bolnav de boala ţării
Sunt singurul nebun după trecut,
Şi am ajuns în culmea disperării
Că se distrug toate cătunele pe rând !
Eu sunt nebun, bolnav de un popor
Care îşi pierde satul ancestral,
Şi sufăr crunt că-n nebunia lor
Românii mei îşi vând propriul ogor !
Ca mine doar salcâmii sunt nebuni
Şi-nnebunesc mereu, în fiecare primăvară,
Dintre atâtea milioane de români
Numai nebunii simt miresmele spre seară !
Mai sunt nebuni, câţiva confraţi poeţi
Ei suferă la fel ca mine, pentru ţară,
Dar guvernanţi şi domni analfabeţi
Dau ordonanţe, să ne pună-n fiare !
Eu sunt nebun, bolnav de dorurile voastre
De lacrimi, de nevoi, de neputinţă,
Eu sunt bolnav de casele cu porţi albastre
În care zac bătrâni în sărăcie şi în suferinţă !
În care prunci plângând aşteaptă
Lângă bunicii ce se sting pe drum,
Părinţi plecaţi în lumea largă
Şi-atunci, îi mulţumesc lui Dumnezeu că sunt nebun...
autor...DORIN DUMITRIU.
31-03-2016
Te rog…
Ți-am strâns copile zece ouă
Și te aștept cu dor să vii,
Aș veni eu dar mi-este teamă c-o să plouă,
O să mă doară iar piciorul și n-o să pot veni.
Te rog să-mi spui când să te-aștept,
Să-ți pregătesc ceva ca să mănânci,
De ieri simt o durere surdă-n piept,
Dar dacă vii, îmi trece, să nu plângi.
Te-aștept copile să cosim pe lângă casă
Că au crescut înalți ciulini în grădină,
Eu nu am banuti să chem. pe cineva la coasă
A-ntarziat poștașul cu pensia de-o luna.
Mi-ai spus că ai să vii duminica trecută
Dar n-ai venit copile ,ce-ai pățit ?
Te-ai supărat că ți-am trimis făina necernuta ?
Dar iartă-mă copile că sita mea a ruginit.
Sau poate ai prea multe griji copile,
Mi-ai scris ce grea e viața la oraș,
Dar vino Ionica, mai am puține zile
Și-aș vrea să-ți spun măcar un bun rămas.
Și să te rog să mă îngropi în cimitirul de pe deal,
Nu-ți face griji de bani de parastas,
Ți i-am lăsat lângă icoana de la geam
Pe care-am plâns în fiecare ceas.
Autor…Dorin Dumitriu
sursa foto Zestrea neamului.
* Ma alatur acestui poet si ma declar precum si el si nu v-a mai fi singur... *
SINGURUL NEBUN…
Mulţi sunt nebuni dar nu-i niciunul
Mult mai nebun ca mine însumi,
Că toţi nebunii lumii îşi au leacul
Doar mie, n-are ce să-mi facă nimeni !
Eu sunt nebun, bolnav de boala ţării
Sunt singurul nebun după trecut,
Şi am ajuns în culmea disperării
Că se distrug toate cătunele pe rând !
Eu sunt nebun, bolnav de un popor
Care îşi pierde satul ancestral,
Şi sufăr crunt că-n nebunia lor
Românii mei îşi vând propriul ogor !
Ca mine doar salcâmii sunt nebuni
Şi-nnebunesc mereu, în fiecare primăvară,
Dintre atâtea milioane de români
Numai nebunii simt miresmele spre seară !
Mai sunt nebuni, câţiva confraţi poeţi
Ei suferă la fel ca mine, pentru ţară,
Dar guvernanţi şi domni analfabeţi
Dau ordonanţe, să ne pună-n fiare !
Eu sunt nebun, bolnav de dorurile voastre
De lacrimi, de nevoi, de neputinţă,
Eu sunt bolnav de casele cu porţi albastre
În care zac bătrâni în sărăcie şi în suferinţă !
În care prunci plângând aşteaptă
Lângă bunicii ce se sting pe drum,
Părinţi plecaţi în lumea largă
Şi-atunci, îi mulţumesc lui Dumnezeu că sunt nebun...
autor...DORIN DUMITRIU.
31-03-2016
Te rog…
Ți-am strâns copile zece ouă
Și te aștept cu dor să vii,
Aș veni eu dar mi-este teamă c-o să plouă,
O să mă doară iar piciorul și n-o să pot veni.
Te rog să-mi spui când să te-aștept,
Să-ți pregătesc ceva ca să mănânci,
De ieri simt o durere surdă-n piept,
Dar dacă vii, îmi trece, să nu plângi.
Te-aștept copile să cosim pe lângă casă
Că au crescut înalți ciulini în grădină,
Eu nu am banuti să chem. pe cineva la coasă
A-ntarziat poștașul cu pensia de-o luna.
Mi-ai spus că ai să vii duminica trecută
Dar n-ai venit copile ,ce-ai pățit ?
Te-ai supărat că ți-am trimis făina necernuta ?
Dar iartă-mă copile că sita mea a ruginit.
Sau poate ai prea multe griji copile,
Mi-ai scris ce grea e viața la oraș,
Dar vino Ionica, mai am puține zile
Și-aș vrea să-ți spun măcar un bun rămas.
Și să te rog să mă îngropi în cimitirul de pe deal,
Nu-ți face griji de bani de parastas,
Ți i-am lăsat lângă icoana de la geam
Pe care-am plâns în fiecare ceas.
Autor…Dorin Dumitriu
sursa foto Zestrea neamului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu